Calatoria in Namibia a inceput pentru mine acum cativa ani, cand am descoperit aceasta tara minunata din poze si informatiile de pe internet. Anul acesta, in februarie, am ajuns in sfarsit in Namibia, si ce calatorie minunata a fost!!
Am aterizat in Windhoek si am plecat direct catre Desertul Kalahari, unul dintre cele mai aride din lume. Din primele ore traseul s-a aratat foarte frumos, pornind de la zone cu copaci acacia ca mai apoi, ajungand spre sud, aproape de Kalahari, sa se transforme in intinderi aride cu vegetatie pitica.
In Kalahari nu trebuie sa lipseasca un safari cu jeepul. Imediat dupa ce ne-am cazat, am plecat sa exploram zona din jurul lodge-ului nostru si sa prindem si apusul de soare. Desertul Kalahari din Namibia este putin diferit intrucat ne aflam in sud-vestul lui, unde exista mai multa vegetatie decat in partea centrala aflata in Botswana. Asta face ca peisajele sa fie spectaculoase, sa vezi vegetatia crescand din nisipul portocaliu, specific acestui desert. In safari am avut ocazia sa vedem multe animale: berze marabou, antilope springbok, cuiburi imense ale pasarilor numite tesatorul sociabil, antilope gnu, zebre si un grup foarte mare de girafe. Pentru apusul de soare am facut o pauza pe o duna de nisip portocaliu si am savurat si cateva gustari, in timp ce culorile se transformau odata cu apunerea soarelui.
![]() | ![]() | ![]() |
Urmatoarea zi am plecat catre Canionul Fish River, al doilea ca marime din lume. Cazarea de aici a fost spectaculoasa - un lodge cu bungalow-uri imprastiate printre stanci, cu gradini irigate in care pasteau nestingherite antilope oryx.
Vizita la canion a fost scurta dar, pentru ca am plecat de dimineata ca sa evitam caldura zilei, am ajuns acolo inaintea altor turisti si ne-am bucurat de privelistile spectaculoase. Aici sunt doua puncta de belvedere iar intre ele se poate face o plimbare scurta, foarte placuta.
De la Canionul Fish River am plecat catre Luderitz si, pe masura ce ne apropiam de destinatie, peisajul s-a schimbat iar, in dune de nisip alb-galben. Luderitz este un oras mic, industrial, dar cu un farmec aparte. Ne-am plimbat prin port si pe stazile cu case colorate, am vizitat biserica luterana, iar pentru cina am ales un restaurant cu specific pescaresc unde am gustat faimoasele stridii de Luderitz si alte preparate cum ar fi homar, peste, calamari si creveti, toate foarte proaspete si gatite excelent.
![]() | ![]() | ![]() |
Luderitz este, de fapt, faimos pentru orasul-fantoma Kolmanskop pe care l-am vizitat si noi in urmatoarea zi. Kolmanskop a fost un oras minier, iar zacamantul cel mai pretios erau diamantele, orasul inflorind in perioda goanei dupa diamante prin anii 1920 – 1930. A fost apoi parasit din 1958, lasand casele prada furtunilor de nisip, iar astazi este o destinatie turistica in care vizitatorii pot descoperi istoria lui. Casele ramase in picioare pot fi vizitate, oferind oportunitati interesante pentru fotografii.
Am plecat din Kolmaskop catre Sossusvlei, un drum foarte lung pentru ca si distanta este considerabila, dar odata ajunsi la cazarea noastra, toata oboseala a fost ignorata, deoarece lodge-ul este situat in mijlocul desertului, inconjurat de munti, intr-un peisaj care te lasa fara cuvine. Aici am ajuns la timp pentru un spus spectaculos si o cina delicioasa.
In urmatoarea zi am vizitat Desertul Namib – Parcul National Naufluft care cred ca a fost cea mai asteptata vizita din program. Am plecat foarte de dimineata de la lodge, iar prima oprire a fost la un punct de belvedere de unde se vedea albia secata a unui rau, dar atentia noastra a fost catre dunele de nisip portocaliu care deja isi facusera aparitia. Ne-am oprit apoi la celebra Duna 45 pe care am si urcat. Ascensiunea nu a fost dificila si oricum esti furat de peisaj, asa ca nici nu iti dai seama cand ai ajuns sus. Pentru ca era dimineata si nisipul inca nu se incalzize, am reusit sa urc duna desculta, o experienta pe care probabil ca mi-o voi aminti toata viata.
![]() | ![]() | ![]() |
De la Duna 45 am plecat direct catre Deadvei, faimoasa zona cu copaci pietrificati care apare in toate pozele atunci cand cauti Namibia pe internet. A fost extrem de cald, iar plimbarea prin nisip de unde ne-au lasat jeepurile pana la Deadvei nu a fost tocmai usoara. Dar din nou ne-a furat peisajul, ne-am mai oprit sa facem poze, asa ca am ajuns acolo destul de rapid, plimbarea fiind de aproximativ un kilometru.
Zona Deadvei este spactaculoasa, flancata de dune inalte de nisip portocaliu, inclusiv cea mai inalta duna din Desertul Namib, Big Daddy. Nu am reusit sa urcam pe Big Daddy intrucat ne-ar fi trebuit 2 ore pentru asta, asa ca am ramas jos, in Deadvei, sa admiram aceasta minunatie de peisaj, sa ne bucuram de liniste si sa facem multe, multe poze.
Vizita s-a incheiat cu o scurta oprire la Canionul Sesriem, pe drumul de inapoiere la cazarea noastra. Am avut dupa amiaza libera si, de la fereastra camerei mele, am vazut si o mini furtuna de nisip, ceea ce nu mai vazusem niciodata, si a fost interesant. Chiar daca ne aflam in sezon ploios, aici ploua foarte rar si aceasta furtuna nu a adus decat cativa stropi.
Seara am plecat intr-o excursie optionala cu quad bike in care am avut ocazia sa descoperim zona si sa ne bucuram de inca un apus de soare spectaculos.
![]() | ![]() | ![]() |
In urmatoarea zi am plecat catre Swakopmund, al doilea oras ca marime din Namibia dupa capitala Windhoek, si am ajuns dupa amiaza, avand destul timp sa exploram putin orasul si sa facem shopping. Ne-am plimbat pe stradute cu case coloniale si am vizitat o piata locala de artizanat in care femeile din diferitele triburi ale Namibiei isi vindeau produsele.
In Swakopmund se pot face cateva activitati interesante: zbor panoramic asupra Skeleton Coast, croaziere in Walvis Bay si excursie cu jeepurile la Sandwich Harbour.
Noi am ales croaziera si excursia cu jeepurile si a fost o zi perfecta, plina de experiente inedite. In croaziera am mers de dimineata, si imediat cum am plecat din port, pe barca noastra a urcat o foca, jucausa si curioasa. Apoi au venit pescarusi si pelicani care asteptau cate o gustare din partea ghidului. Am reusit sa ne apropiem de o colonie de foci si ghidul ne-a povestit foarte multe lucruri interesante despre ele. Am vazut si o colonie de pasari in care se distingeau flamingo si cormoranii. Croaziera s-a incheiat cu o masa copioasa cu stridii si sampanie, dar si alte gustari delicioase.
Din port am plecat apoi cu jeepurile direct catre Sandwich Harbour, zona unde dune imense de nisip se unesc cu Oceanul Atlantic. Ne-am oprit in doua puncte de belvedere si am admirat peisajul spectaculos. Pentru mine a fost o experienta incredibila, intrucat Namibia insemna exact asta si mi-am dorit foarte mult sa fiu acolo unde marea se intalneste cu Desertul Namib. Experienta cu jeepurile a fost extraordinara, am avut parte si de putina adrenalina, coborand pe dunele de nisip pana la plaja unde bineinteles ca ne-am descaltat si am intrat cu picioarele in Oceanul Atlantic pentru scurt timp, apa fiind foarte rece. Tot aici pe plaja am luat si masa, din nou stridii si alte gustari interesante.
![]() | ![]() | ![]() |
In urmatoarea zi am plecat din Swakopmund catre Parcul National Etosha iar pe traseu am facut o oprire sa vizitam un sat local al tribului Himba. Dintre toate triburile Namibiei, Himba se distinge cel mai usor datorita portului lor. Femeile poarta doar fuste facute din piei de animale iar parul si-l fac suvite groase unse cu ocru la capatul carora ataseaza extensii de par pe care il piaptana zilnic. Obiceiurile lor sunt cel putin interesante si foarte diferite de tot ce stim noi. De exemplu, nu se spala niciodata dar folosesc un fel de sauna in care ard plante frumos mirositoare, isi ung pielea cu o pasta facuta din unt si ocru pentru protectie impotriva insectelor si soarelui. Aici am avut un ghid local, si el tot din tribul Himba, si am reusit sa aflam cum este viata lor de zi cu zi.
In Parcul National Etosha am facut un safari de o zi cu jeepurile dar, pentru ca am prins ploi, anumalale mari nu s-au aratat, astfel ca nu am reusit sa vedem decat cateva dintre multele specii care locuiesc aici. Erau foarte multe antilope gnu, antilope springbok, zebre si chiar am reusit sa vedem o hiena foarte aproape de noi.
Excursia in Namibia s-a incheiat cu ultima noapte de cazare in capitala Windhoek, in care am facut si un tur panoramic de oras si ultimele cuparaturi pentru suveniruri.
Namibia m-a surprins extrem de placut, m-am indragostit de peisajele spectaculoase, de linistea din desert, chiar si de drumurile care pareau nesfarsite, dar mai ales de oamenii si locurile care iti intra direct in suflet.
Sper sa revin cat de curand. Pana atunci, Namibia, m-ai cucerit!